„Bună dimineața”, îi spun vecinei la prima oră,
„S-aveți o zi frumoasă”, adaug și mă adoră!
„La revedere, puștiule, să ai o zi fantastică!”
Nici nu știe că azi e ziua mea onomastică!
„Bună ziua” îi spun poștașului când mă-ntorc de la școală,
„De ce-o fi așa bună?”, îmi răspunde el cu acreală.
La etajul trei mă întâlnesc cu miss Cleo,
„Hei, domnișoaro!” „Nu pot să stau, mă grăbesc, ciao!”
„Salut, mama!”, spun vesel când intru în casă,
„Bună, puiule!”, îmi răspunde. „Vino la masă!”
Diseară, pe la șapte, avem musafiri de primit.
„Bună seara, lume! Iată, am sosit!”
E mătușa Gina cu bagajele la ușă,
Machiată, aranjată, o confunzi c-o păpușă!
Atâtea saluturi azi m-au amețit!
„Noapte bună, tuturor! Un somn liniștit!”
Salutul este primul semn al politeții și al bunelor maniere. Salutul face diferența dintre un om care știe să se poarte în viață și unul care nu știe.
Să urăm cuiva o zi, o seară sau o noapte frumoasă reprezintă un semn de politețe și ne ia doar câteva secunde.
Vom zâmbi și vom privi în ochi persoana pe care o salutăm. Nu vom saluta niciodată cu mâinile în buzunar.
Vom saluta atunci când ne întâlnim sau ne despărțim de cineva, când mergem la culcare sau altă persoană se pregătește s-o facă, sau când cineva pleacă de acasă la serviciu.
Vom răspunde la orice salut, deoarece un refuz înseamnă să-l jignim grav pe cel care ni s-a adresat.
Formulele de salut ca „Hallo”, „Hello”, „Ciao”, „Servus”, „Adieu” se vor folosi numai între prieteni, însă, în general, este recomandată evitarea lor.
Înțelepciunea lui Socrate
Într-o zi, Socrate, un înțelept antic, salută un om, dar acesta nu-i răspunse la salut.
– Eu nu mă supăr, zise el prietenilor, când întâlnesc un om mai urât, mai rău îmbrăcat sau mai puțin învățat.
De ce m-aș supăra pe careva, pentru că sunt mai politicos decât el?